Thursday, 20 November 2008

De ce iubesc Romania

promis:
1. Romanii pe cont propriu nu asteapta politicieni mai buni. (fals, chiar ei pot fi politicieni mai buni)
2. Romanii pe cont propriu isi descopera tara cu admiratie. (fals, orice parte din tara ce trebuie descoperita presupune servicii - execrabile!!! )
3. Romanii pe cont propriu construiesc Romania reala. (fals, supravietuiesc doar, implicare 0)

Romanii pe cont propriu sunt prea putini...
...si foarte tacuti.

daca am ramas, o iubesc cumva; poate ma uimeste inventivitatea mai mult decat ma deranjeaza ura din ochii celorlalti; inventivitate care pe zi ce trece devine un import tot mai ieftin, ingrijorator de neadaptat realitatii. 
cred ca problema romaniei se limiteaza la "de ce ne privim cu ura pe strada?", de ce nu putem contrui unul peste celalalt in loc de unul langa celalalt (pentru ca trebuie sa ne etalam turnurile, evident)... un simt al proprietatii cretin (eu am, tu n-ai) lipsit 45 de ani(eu n-am, tu ai fix ce am si eu) si inteles gresit la momentul reaparitiei. combina asta cu inexistenta varfurilor (bine-cunoscutele "defrisari" intelectuale comuniste) si iese fix pix - romania 1990, premize perfecte romaniei 2008. adauga pierderea oricarei urme de mandrie nationala(stie cineva vreun motiv pentru care as fi mandru ca-s roman in 2008?), lipsa oricarei idei PRistice de brand de tara (cmon, ce s-a facut pana acum cred ca e arta unui mare retard -putin spus- si unui copil de gradinita ii iesea mai bine) si rezultatul - bine au trecut 19 ani de la revolutie, dati-va coate, raspanditi vorba, suntem NIMENI.
...dar daca am ramas, o iubesc; sau sunt prea comod.

2 comments:

Deea said...

Eu zic asa (din pozitia unui alt om care a ramas)..ca nu avem coaie suficiente ca sa ne caram. Stim ca e mai bine in alta parte. Stim ca ce putem face aici asa frustrati cum suntem putem face in alta parte de 10 ori mai bine.. sau nu? tocmai asta e.. ca nu stii cum e in alta parte.. ca ce vezi in vacante nu e mereu in acord cu realitatea de a trai in locul ala zi de zi.. si aici vine curajul pe care nu-l avem..cei pe care ii cunosc si care au spart granitele cu 100 EURO in buzunar au tot respectul meu.. eu nu pot face asta. Eu strang bani in baca ca sa plec cu 10,000 nu cu 100.. e o mare diferenta.. i'm playing it safe...cam asta.. nu ca iubesc Romania.. o dispretuiesc cat pot de tare.. imi iubesc mana de oameni romani pe care ii numesc prieteni. Si atat. Dar ei nu sunt tara mea..ei sunt oamenii mei.. prea putini ca sa ma tina pe loc. Prea putini in marea asta de lenesi disperati dupa lcd-uri, masinile din garaj si banii din buzunar. Nu stim sa fim romani. Nu stim sa fim oameni.

nihil said...

"Stim ca e mai bine in alta parte."

daca ma intrebai acum ceva vreme de ce sunt pe-aici si nu in alta parte iti raspundeam ca iubesc treaba asta neclara numita socitatea post-revolutionara. era un mix de ciudat de capitalism intr-o democratie cruda unde nici dobitocia si specializarea capitalismului nu erau resimtite (deci nush daca e mai bine pe-afara, ca sa-ti raspund la comment :) ) dar unde oamenii construiau detasati de perioada totalitara.


din pacate nevand idealuri incercam verbe de genul "a copia" in loc de "a inventa"....